Deci, Maximian imparatul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dansul pe fiul acestuia si, cunoscandu-i intelepciunea, l-a facut voievod in locul tatalui sau. Si a fast primit Sfantul cu mare cinste de cetateni, iar el carmuia cu multa vrednicie poporul, propovaduind pe fata dreapta credinta si aducand pe multi la Hristos.

Deci, nu dupa multa vreme, a cunoscut imparatul ca voievodul Dimitrie este crestin si s-a maniat foarte. Drept aceea, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor, si a venit imparatul si la Tesalonic. Si, Dimitrie fiind intrebat, de sunt adevarate cele auzite despre dansul, a raspuns cu indrazneala, marturisind ca este crestin si a defaimat inchinarea paganeasca. Si indata, imparatul a poruncit sa-l inchida in temnita, pana la incheierea jocurilor in cinstea venirii sale.

Si se bucura imparatul, mai ales, vazand pe un luptator vestit. Lie, vandal de neam, inalt, puternic si infricosator la chip, ca se lupta cu cei viteji si-i ucida, aruncandu-i in sulite. Deci, era acolo un tanar crestin, anume Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie. Acesta, vazand pe Lie ucigand fara crutare pe oameni, mai cu seama pe crestini, s-a aprins de ravna. Si vrand sa se lupte cu Lie a alergat la Sfantul, in temnita, cerand de la dansul rugaciuni si binecuvantare ca sa-l poata birui pe acel ucigas de oameni. Si, insemnandu-l cu semnul crucii pe frunte, Sfantul i-a zis: “Du-te si pe Lie vei birui si pe Hristos vei marturisi!”

Deci, intrand in lupta cu Lie, Nestor a strigat: “Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!” Si indata, trantandu-l jos pe Lie, l-a omorat. Si s-a intristat imparatul de moartea lui Lie. Afland insa ca Sfantul Dimitrie este cel care l-a indemnat pe Nestor sa se lupte cu Lie, imparatul a trimis ostasi, poruncindu-le sa-l strapunga cu sulitele pe Sfantul, in temnita, ca a fost pricina mortii lui Lie. Si aceasta, facandu-se indata, marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezcu. Si s-au facut la moastele lui multe minuni si prea slavite tamaduiri. Tot atunci, din porunca imparatului, s-a taiat capul si Sfantului Nestor.

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir este unul din ocrotitorii ligii din Campia Turzii, alaturi de Sf. Ier. Calinic de la Cernica, Sf. Ap. Andrei, Sf. Voievod Stefan cel Mare si Cuv. Parascheva.

P.S. Voi ataşa câteva poze de la sfinţirea bisericii şi hirotonia lui Marian, urmând sa mai pun si altele de îndată ce voi primi.

Duminica, mii de credincioşi (printre care şi 2 tineri din LTCOR filiana Campia Turzii) au trecut pragul Mănăstirii Lainici, judetul Gorj, pentru a lua parte la ceremonia de proclamare ca sfânt, cu ziua de prăznuire 3 mai, a Cuviosului Irodion Ionescu, fost staret al manastirii, iar momentul a fost marcat prin citirea Tomosului Sinodal de către Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului: „Dintotdeauna Sfânta Biserica Ortodoxă cinsteşte după cuviinţă oamenii plăcuţi lui Dumnezeu care au trăit viaţa pământească în sfinţenie şi evlavie şi care prin faptă şi prin cuvânt au adus folos duhovnicesc în sufletele celor credincioşi. Urmând tradiţiei sfinte a Bisericii Ortodoxe şi chemând în ajutor harul Preasfintei şi de Viaţă Făcătoarei şi Nedespărţitei Treimi hotărâm ca de acum înainte şi în veci stareţul Irodion de la Mănăstirea Lainici să fie numărat printre Sfinţii Bisericii în ceata cuvioşilor părinţi purtători de Dumnezeu şi să fie cinstit cu cântări de laudă, cu numele Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici. Pentru pomenirea sa statornicim în Duhul Sfânt ziua de 3 mai a fiecărui an, numele lui să fie înscris în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”. Evenimentul a fost accentuat de prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a săvârşit Sfânta Liturghie împreună cu mai mulţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod ai Bisericii Ortodoxe Romane. Tot in acea zi a fost sfinţită şi noua biserică a mănăstirii, având hramurile Izvorul Tămăduirii şi Sfântul Cuvios Irodion.

Vineri, in Saptamana Luminata, ortodoxia sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, un mare praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. Se face referire la o vindecare minunata a unui orb ce si-a recapatat vederea dupa ce si-a udat fata cu apa unui izvor situat intr-o padure din apropierea Constantinopolului. Biserica zidita din ordin imparatesc pe locul unde era situat acel izvor a primit hramul “Izvorul Tamaduirii”.

La sarbatoarea de astazi mergem cu gandul si cu inima mai ales spre Maica Domului, cea care s-a dovedit izvor al dumnezeirii, prin nasterea Mantuitorului.

In toate bisericile si manastirile, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste slujba de sfintire a apei (aghiasma mica), dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.

Hristos Cel inviat, Izvor nesecat de daruri pentru noi, sa fie pururi in mijlocul nostru. Amin.

* scena pictata la Man. Vasiova, Caras-Severin, de fam. Prof. Alin Razvan si Smaranda Trifa

În vinerea din Săptămâna Mare are loc, în Biserica Ortodoxă, denia ce cuprinde Prohodul Domnului, cântări de o frumuseţe şi profunzime deosebite, care evocă deopotrivă durerea nespusă la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cât şi nădejdea în biruinţa Învierii ce se întrezăreşte.

Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormântarea Domnului.

Vinerea Mare este zi de mare doliu, pentru că în aceasta zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, o zi aliturgică (nu se slujeşte Sfânta Liturghie), pentru că Liturghia reprezintă jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în chipul pâinii şi al vinului, iar cele două jertfe nu se pot aduce în aceeaşi zi.

„Încununarea Postului Mare este Săptămâna Patimilor. În această săptămână caracterul dramatic al slujbelor şi rânduielilor liturgice atinge punctul său culminant, deoarece acestea relatează şi reproduc toate evenimentele care au premers şi au constituit Patimile Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Slujbele de seară din Săptămâna Patimilor au rol foarte important. Aceste slujbe numite denii cuprinde rânduiala Utreniei din ziua următoare. Textele evanghelice ne pun înainte firul vieţii şi învăţăturii Mântuitorului Hristos pentru a înţelege profund lucrarea Sa răscumpărătoare şi iubirea Sa faţă de noi care a culminat cu Patimile Lui”, a arătat Preasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Săptămâna Patimilor este şi cea mai veche perioadă de post consemnată de tradiţia Bisericii primare. După uniformizarea datei de prăznuire a Sfintelor Paşti, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica a extins postul la încă 40 de zile care, adăugându-se Săptămânii Mari, preced Sărbătoarea Învierii Domnului.

Creştinii ortodocşi se află, începând cu seara zilei de 21 aprilie, în Sfânta şi Marea Vineri, numită în popor şi Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, deoarece mulţi credincioşi ţin post negru. Conform Sinaxarului în Sfânta şi Marea Vineri se prăznuiesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa şi înainte de toate Crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El.