Pelerinaj la Mănăstirile de pe Valea Arieşului

După o perioadă destul de lungă, în care parcă am uitat de pelerinaje, am hotărât să ne reapucăm de „treabă”. De aceea în data de 20 octombrie 2012 a avut loc un pelerinaj la Mănăstirile de pe Valea Arieşului. Această ieşire a fost bine primită mai ales de noii membrii, pe care am dorit să îi integram mai bine în filială şi să strângem legăturile de prietenie. Traseul a fost următorul: am început cu cele două mănăstiri de la Rîmetea, apoi s-a mers la Schit la Poşaga după care am ajuns şi pe la Lupşa (din păcate am ratat Muncelui din pricina şoferului neexperimentat şi a lipsei noastre de atenţie). La întoarcere ne-am oprit şi pe la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda.

RÎMETEA: Aici sunt două mănăstiri foarte aproape una de alta. Prima care am vizitat-o a fost Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, după care am coborât la Mănăstirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Accesul dinspre Turda (pe unde am mers noi) se face pe soseaua Turda-Câmpeni, la 20 km . Mănăstirile sunt amplasate în Depresiunea Trascăului, într-un loc deosebit de pitoresc. Ridicarea mănăstirilor s-a început în anul 1999, respectiv 2000 ctitorul principal fiind preotul Ioan Comaneci. Bisericile sunt sub formă de cruce bizantină, cu o singură cupolă, model unicat conceput de parintele Comaneci şi executat de echipa de constructori formată de dânsul. În mănăstire programul religios este după rânduiala Sfântului Munte Athos. Parintele Ioan Comaneci este ctitor a patru lăcaşuri şi o casă parohială.

POŞAGA: Construit într-un loc deosebit de pitoresc, schitul Izvorul Poşaga este situat în comuna Poşaga, jud. Alba, 43 km SV de Turda şi 50 km E de Câmpeni. În apropiere, curge pârâul „Valea Poşagăi” precum şi izvorul datorită căruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tămăduirii”. Intrarea în incinta mănăstirii se face pintr-o poartă masivă din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură, executată în 1981 de meşterul Vasile Sălăjan din Baia Sprie, judeţul Maramureş. Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1933 de preotul paroh al satului, Alexandru Rujdea. Biserica este din lemn, pe fundaţie de piatră având formă dreptunghiulară. Naosul cu pronaosul nu sunt separate, suprafeţele formand un spaţiu comun. Pridvorul deschis este sprijinit pe stâlpi din lemn, foarte frumos sculptaţi. Catapeteasma din lemn, de asemenea are o sculptură foarte frumoasă. Uşile de la intrare sunt masive, din lemn de stejar cu o sculptură ornamentală. Biserica are două turle, una mare pe naos şi alta mai mică pe pridvor. Este tencuită în interior şi captuşită cu şipcă în exterior. Biserica a fost pictată în frescă de pictorul Carol Gross.

LUPŞA: Situat pe şoseaua Abrud – Câmpeni-Turda, Mănăstirea Lupşa este una din cele mai vechi aşezari monahale de pe Valea Arieşului. Fiind întemeiată de călugării ce sihăstreau în ţara moţilor a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere. Călugării duceau viaţa isihastă în post şi rugăciune şi ţineau strânsă legatura cu Mănăstirea Peri din nordul Maramureşului şi cu mănăstirile din Moldova, de unde aduceau carţi de slujbă. Actuala biserică de lemn a Sihăstriei Lupşa datează din anul 1421. Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Candea de Lupşa. Pe la mijlocul secolului XVIII, mănăstirea avea doar caţiva călugări în frunte cu egumenul Procopie. Biserica mănăstirii cu hramul „Sfântul Mare Ierarh Nicolae”, construită din lemn de stejar , este considerată cea mai veche biserică de lemn din Transilvania. Are forma de navă şi la început a avut numai altar şi naos, iar în anul 1810 i s-a adaugat pronaosul şi turla clopotniţă. Dupa 1993 biserica a fost renovată fiind tencuită în interior şi pictată. Alături de biserică s-a construit o clădire pentru stareţie, chilii, trapeză şi bucătărie. Înainte de 1820 în chiliile ei a functionat din vechi timpuri o şcoală bisericească de pregatire a tinerilor pentru preoţi şi cântăreţi. Călugării erau dascăli, preoţi şi duhovnici atât pentru cei ce învăţau carte, cât şi pentru sătenii de pe Valea Arieşului, fiind singura mănăstire din această zonă profund ortodoxă. Aici funcţiona o scoală şi un atelier de pictură pe sticlă.

MIHAI VODĂ: Mănăstirea Mihai Voda este un lăcaş de cult din municipiul Turda, judeţul Cluj, înfiinţat în anul 2002 la iniţiativa lui Bartolomeu Anania. Biserica a fost înălţată în stil bizantin, fiind o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri Mihai Voda din Bucureşti, ctitoria lui Mihai Viteazul. Aşezământul monahal sălăşluieşte lângă obeliscul ce marchează locul asasinării marelui voievod Mihai Viteazul, în tabăra de luptă ce se ducea pe acele meleaguri în august 1601. În prezent, mănăstirii i-au fost adăugate un corp de chilii şi o stăreţie, devenind un loc de pelerinaj pentru credincioşi din toată tara, care vin în Turda să descopere meleagurile pe care a fost asasinat marele domnitor care a înfăptuit unirea din anul 1600. Mihai Viteazul a fost ucis de generalul Gheorghe Basta, iar capul său a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului şi înmormantat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: